PERIOADA DE MATERNITATE

Am primit în continuare cereri pentru a scrie despre perioada maternității, și trebuie să recunosc că este un subiect foarte interesant și pentru mine, deoarece pot percepe și înțelege foarte multe dificultăți, greutăți, care pot apărea odată cu noul rol de părinte. Cine nu s-a confruntat vreodată cu aceste sfaturi inutile primite din partea celorlalți? Cine nu s-a simțit prea epuizat,sensibil sau judecat în această perioadă? Dacă ar fi să ne imaginăm acum o sală plină de oameni care se află la un workshop despre maternitate, sunt convinsă că 90% dintre oameni ar ridica mâna la aceste întrebări, fără să stea prea mult pe gânduri.

Un bebeluș nu vine în viața noastră cu un manual de instrucțiuni, așa că este firesc să ne întrebăm dacă facem sau nu facem ceva bine în legătură cu propriul copil. Primele trei luni din viața bebelușului mai sunt numite și neoficial ”cel de-al patrulea trimestru”, însă ele nu sunt o continuare a sarcinii, ba mai mult reprezintă o tranziție a persoanei într-un nou rol, mai exact acela de părinte. În această perioadă poate exista confuzie, teamă, recuperare fizică greoaie, probleme de ordin emoțional datorită schimbărilor hormonale care se produc după nașterea copilului etc.

După ce ai născut, este posibil să primești întrebări despre anumite posibile vizite la domiciliu. Este firesc ca lumea din jurul tău să fie entuziasmată la venirea pe lume a noului membru al familiei, însă, atât tu cât și partenerul puteți decide de comun acord, când este momentul să primiți vizite și în ce intervale orare. În același timp, este important să fii pregătită pentru o schimbare a dinamicii avute pe parcursul sarcinii. Prietenii, rudele, își vor îndrepta acum atenția mai mult spre bebeluș (principalul punct de atracție). Este posibil să simți neglijare, însă poți privi acest lucru ca pe o oportunitate de a lăsa bebelușul cu unul dintre membrii familiei, iar tu să beneficiezi de un duș. sau pur și simplu un timp al tău, în care poți face orice pentru a te deconecta, a te relaxa.

Ce este important să rețină orice proaspătă mămică: Alăptarea nu reprezintă un mod în care natura îți testează anumite abilități de mamă. Laptele praf nu reprezintă un semn al eșecului .

Presiunea socială de a alăpta natural, poate să apese pe umerii unei proaspete mămici și poate fi împovărătoare din punct de vedere psihologic. Dacă mai degrabă reprezintă o sursa de stres alăptarea, decât o sursă de satisfacție , atunci și laptele praf este în regulă. Bunăstarea ta psihologică și fizică este cea mai importantă.

Un alt aspect important, este stabilirea limitelor, atunci când vine vorba de membrii familiei care mai au în grija bebelușul. Este important ca atât tu, cât și partenerul să comunicați celeilalte persoane, absolut toate rutinele de ingrijire ale bebelușului : hranirea, somnul, băița, îmbrăcatul etc.

Ce poti face mai exact?

1.Fă-ți o listă de priorități pentru obiceiurile tale de autoîngrijire .Timpul pe care îl petreci doar tu cu tine, este prețios!

2.Evită perfecționismul. Nimeni nu îți cere perfecționismul și nici nu ai cum să îl obții. Aceasta nu reprezintă decât o așteptare nerealistă și care generează frustrare.

3.Acceptă toate schimbările care se produc acum în viața ta ( la nivel emoțional,fizic,chimic, etc.)

4.Sfaturile celorlalți reprezintă o descriere despre ei, nu despre tine. Poți lua doar acele informații care ți sunt utile și necesare. Cum le poți gestiona? Poti raspunde asertiv : ” multumesc pentru sfat , este interesant ceea ce spui, dar la mine nu functioneaza ” . Poti adapta in functie de cum ti se potriveste tie.

5.Împarte responsabilitățile cu partenerul tău de cuplu. Cere ajutor oricărei persoane pe care tu o consideri ca fiind de încredere.

6.Evită afirmațiile de tipul : ” Ar trebui să…” . Reformulează totul într-un mod cât mai pozitiv.  Atunci când tu îți spui ”ar trebui să..”, acesta nu reprezintă decât un semnal de alarmă că pui prea multă presiune asupra ta și că gândești într-un mod autocritic. Pune accentul pe generozitate și acceptare în ceea ce te privește.

Sper că ți-a plăcut noul meu articol și voi reveni în curând cu noi informații și subiecte de interes pentru tine.

O zi frumoasă și cu sens!

Depresie si Anxietate

Depresia este o tulburare de dispoziție care poate afecta gândurile, sentimentele și comportamentul unei persoane. Aceasta poate varia de la o perioadă scurtă de tristețe la o tulburare de dispoziție severă care poate afecta capacitatea unei persoane de a funcționa normal în viața de zi cu zi.

Simptomele depresiei pot varia, dar cele mai comune includ:

  • Starea de spirit tristă sau deprimată, care poate fi persistentă și poate dura mai mult de două săptămâni
  • Pierderea interesului sau a plăcerii în activitățile care în mod normal vă fac fericiți
  • Sentimente de lipsă de speranță, pesimism sau inutilitate
  • Probleme cu somnul, inclusiv dificultăți în adormire sau trezirea timpurie dimineața
  • Schimbări în greutate sau apetit
  • Scăderea energiei, oboseală sau senzație de epuizare constantă
  • Dificultăți de concentrare, memorie sau decizie
  • Sentimente de vinovăție sau de inutilitate
  • Gânduri de suicid sau de moarte

Cauzele depresiei pot fi complexe și pot varia de la factori genetici și biologici la evenimente de viață stresante, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau pierderea locului de muncă. În general, se crede că depresia este cauzată de o combinație de factori fizici și psihologici.

Tratamentul depresiei poate include terapie, medicamente sau o combinație a acestora. Terapia poate ajuta persoanele cu depresie să-și înțeleagă mai bine simptomele și să dobândească abilități de a face față stresului. Medicamentele pot ajuta la reglarea nivelului de substanțe chimice din creier care controlează starea de spirit și emoțiile.

Este important să căutați ajutor profesional dacă aveți simptome de depresie sau orice alte probleme de sănătate mintală. Un profesionist calificat poate ajuta la evaluarea simptomelor dvs. și la identificarea celei mai bune opțiuni de tratament pentru dvs.

Anxietatea este o tulburare emoțională mentală caracterizată prin sentimente intense de teamă, neliniște și îngrijorare. Aceste sentimente pot fi persistente și pot interfera cu activitățile zilnice și cu calitatea vieții unei persoane.

Simptomele anxietății pot varia de la o persoană la alta, dar cele mai comune includ:

  • Sentimente de teamă, îngrijorare sau panică
  • Senzația de inquietudine sau neliniște
  • Senzația de tensiune musculară sau tremur
  • Probleme cu somnul, inclusiv dificultăți în adormire sau trezirea timpurie dimineața
  • Dificultăți de concentrare sau de a se concentra pe sarcini
  • Senzația de sufocare sau de lipsă de aer
  • Palpitatii sau bătăi rapide ale inimii
  • Transpirație excesivă sau senzație de frig sau de căldură excesivă
  • Probleme digestive, cum ar fi dureri de stomac, greață sau diaree

Cauzele anxietății pot fi complexe și pot varia de la factori genetici și biologici la evenimente de viață stresante sau traumatice. Persoanele care au experimentat traume în copilărie sau care au avut antecedente de anxietate în familie pot fi mai susceptibile să dezvolte anxietate în timpul vieții.

Tratamentul anxietății poate include terapie, medicamente sau o combinație a acestora. Terapia poate ajuta persoanele cu anxietate să învețe să-și gestioneze mai bine simptomele și să-și dezvolte strategii de a face față stresului. Medicamentele pot ajuta la reglarea nivelului de substanțe chimice din creier care controlează starea de spirit și emoțiile.

Dacă aveți simptome de anxietate sau orice alte probleme de sănătate mintală, este important să căutați ajutor profesional. Un profesionist calificat poate ajuta la evaluarea simptomelor dvs. și la identificarea celei mai bune opțiuni de tratament pentru dvs.